Vârful Laitel și ultima zvâcnire de iarna

În ceea ce a părut ultima zvâncnire a anotimpului alb peste Carpați, am fost săptămâna trecută în munții Făgărașului, unde am urcat pe vârful Laitel în plină iarna, pe creasta principală a Alpilor Transilvaniei.

Plecați cu gândul de a urca vârful Negoiu și de a ne bucura de peisajul albit de zăpada mieilor căzută în ultimele zile, am fost împresurați de o ceață deasă mai sus de lacul Călțun. Lipsa de vizibilitate combinată cu plăcile de vânt deosebit de instabile de la coborârea spre căldarea Laiței din Portița Călțunului ne-au convins rapid să ne gândim la alt obiectiv pentru acea zi de iarnă din luna lui prier. Și ce obiectiv putea fi mai atrăgător decât vârful Lăițel (2390m), atât de fotogenic cu colțanii săi jucându-se prin nori?

După un scurt răgaz la refugiul Călțun – pe care l-am găsit deosebit de împuțit, dovadă clară a faptului că refugiile “nepăzite” sunt departe de a fi o soluție reală și că turismul montan sănătos nu se poate dezvolta fără o rețea funcțională de cabane și, bineînțeles, educația aferentă – am pornit de-a lungul crestei principale a munților Făgărașului, această veritabilă coloană vertebrală întinsă pe mai bine de 70km, din valea Oltului și până în Țara Bârsei, considerată ca fiind cea mai lungă creastă montană unitară din întregul continent. Ocolind cu grijă cornișele spectaculoase aninate spre miazănoapte, dar și depozitele însemnate de zăpadă, am mers cât mai aproape de linia crestei, bucurându-ne nu doar de siluetele vârfurilor Lespezi, Călțun și Negoiu – o tripletă de optmiari ai Carpaților – care își ițeau din când în când capetele din ceață, ci și de scurte, dar distractive pasaje de cățărare mixtă printre lespezile de șist care ornau creasta. Așa cum era de așteptat, Piciorul Lespezi duduia de hoarde de turiști, ceea ce ne-a făcut să ne bucurăm parcă mai mult de locul izolat în care ne aflam, unde am avut nu doar o dată sentimentul că muntele e doar al nostru. Pe creștetul vârfului Laitel iarna și-a amintit că e, totuși, la ea acasă, astfel că început să ningă; totuși, la coborâre spre valea Călțun să ne prindă din urmă un soare arzător. Vremea, cine s-o mai înțeleagă?

Printre brândușe scuturate de zăpada dimineții și printre știrigoaie care, timide, gustau aerul de primăvară, am coborât prin Poienile Paltinului spre poalele muntelui, apoi spre case și, desigur… spre alți munți.

Această tură de alpinism clasic a fost organizată de ghizii Andreea Nuță și Andrei Badea, însoțiti de un grup mic de iubitori de munte, bucurându-ne cu toții de o zi frumoasă de iarna în creasta munților Făgărașilor, în care am urcat vârful Laitel.

Vârful Lespezi la început de an

În prima săptămână a noului am urcat vârful Lespezi din munții Făgărașului, unul dintre vârfurile de peste 2500 de metri ale Carpaților românești. Popular iarna atât pentru cei care doresc să ajungă pe cele mai înalte vârfuri carpatine, cât și pentru cei aflați la început de drum în alpinism, vârful Lespezi este cel mai ușor de atins urcând din zona Piscul Negru, accesibilă în orice anotimp pe DN7C, Transfăgărășan. Din punct de vedere tehnic, dificultatea acestui traseu este redusă (F, M2), însă necesită o foarte bună condiție fizică și minime abilități de utilizare a echipamentului de alpinism.

Pe o zăpadă foarte bună pentru colțari, dar pe o vreme capricioasă, am parcurs diferența de nivel de 1350 de metri până vârful Lespezi în aproximativ 6 ore. În toată treimea superioară a urcușului, vântul a fost susținut și a depus frumoase forme de chiciură pe chipurile noastre. Din păcate, vizibilitatea a fost redusă și nu ne-am putut bucura de priveliștile pe care le oferă vârful în zilele senine, atât spre Negoiu, cât și spre Moldoveanu.

La sfârșitul lunii ianuarie organizăm un curs de alpinism pentru începători în munții Bucegi, în valea Mălăiești, util tuturor celor care doresc să urce iarna pe cele mai înalte vârfuri de munte. Din tematica atelierului fac parte prezentarea echipamentului general de alpinism, deplasarea cu colțarii și pioletul, nodurile uzuale, asigurări în zăpadă și noțiuni de nivologie și avalanșe.