În căutarea primăverii pe Muchia Caprioarei

Cu iernile tot mai capricioase, transformate în alternanțe de ninsori, temperaturi ridicate, vânt foarte puternic și condiții neprietenoase, am deschis sezonul de cățărat și în această săptâmână am fost în Muchia Caprioarei, unul dintre cele mai populare trasee clasice din Postăvaru.

Tatonată pentru prima dată de către vânătorii de munte, Muchia Caprioarei este, la fel multe trasee de cățărare pe stâncă din versantul sudic al Muchiei Cheii, opera lui Viorel Nicolaescu, unul dintre cei mai respectați alpiniști ai perioadei comuniste din România. Ieșită de sub tipar anul trecut, biografia sa Între două lumi este o frumoasă privire în trecut spre atmosfera comunității alpine din acea perioadă, relațiile dintre cățărători și greutățile epocii.

Cu Bucegii înzăpeziți în spate, am plecat să căutăm primăvara și am salutat primele brândușe ce-și ițeau adormite creștetele în Poiana Inului. Poiana, pe care nu am mai vizitat-o de aproape un an, pare schimbată, pare mai curată și… proapăt arată, parcă pregătită de semănat. Vremea a fost caldă, reîntâlnirea cu stânca Muchia Caprioarei fiind o plăcere după care, de ce să nu recunoaștem, am tânjit în ultimele luni de iarnă plină de toane. Cu excepția unei lungimi unde gradul de dificultate tehnică ajunge la VI+/VII- UIAA, Muchia Caprioarei este un traseu accesibil și celor aflați la început de drum în cățărarea pe stâncă, care cunosc tehnicile de bază și au urmat măcar un curs de inițiere.

În perioada următoare, întrucât zăpada este încă prezentă pe munte, vom organiza atât ture de alpinism, dar și ture de cățărare pe stâncă și drumeție, în Carpați și în afara lor.