Retrospectiva anului 2023

Chiar dacă pentru natură timpul nu înseamnă nimic, viețile noastre sunt profund legate de el și trecerea sa și iată că a venit momentul trecerii în revistă amintirilor anului trecut și să facem retrospectiva anului 2023. Fără pic de rușine, ne mândrim că și anul acesta am rămas fideli angajamentului nostru, acela de a-ți oferi întotdeauna cea mai bună experiență pe munte, în grupuri restrânse, și de a-ți oferi responsabilitate, integritate și profesionalism.

Îți mulțumim că ne-ai oferit încrederea ta și în acest an și că ai împărțit muntele cu noi, fie cei de acasă, Carpații, cât și cei de pe alte meleaguri. Echipa noastră – Andreea, Ilinca, Dan, Radu și Andrei – îți urează un an plin de bucurii, în care să ai parte de tot ce îți dorești de la viață. Nu uita că natura, în orice formă ți se prezintă, este leacul perfect pentru orice nod ce pare prea încâlcit.

În continuare vom aminti, pe scurt, câteva dintre cele mai frumoase momente petrecute pe munte alături de tine, în retrospectiva anului 2023 cu ghizii Back to Nature.

În ianuarie am început anul cu o urcare pe vârful Lespezi din munții Făgărașului, urmată de o urcare pe vârful Negoiu. Tot în luna lui gerar am urcat Muchia Țimbalului Mare din Piatra Craiului, o frumoasă tură de alpinism prin zone mai puțin umblate, apoi Radu și Andrei au organizat un curs de alpinism pentru începători.

Activitatea noastră a continuat în februarie cu ture în Piatra Craiului, cu evenimentul Winter Safety Day organizat în cadrul Societății Ghizilor și Liderilor Montani și un al doilea curs de alpinism pentru începători. La sfârșitul lunii am organizat prima tură dincolo de Carpați din 2023, Andreea și Andrei urcând pe vârful Musala din munții Rila, cel mai înalt vârf al Bulgariei.

Luna lui mărțișor ne-a adus bocancii prin Retezat, într-o tură organizată de Radu și Andrei pe cele mai înalte vârfuri ale acestui frumos colț al Carpaților. Am revenit în Retezat ca instructori pentru viitoarea generație de lideri montani internaționali, în cadrul unui modul de pregătire profesională organizat de SGLM. Am rămas, însă, fideli, munților dragi de acasă, și am organizat câteva frumoase ture de alpinism în Bucegi, precum Albișoara Crucii, Albișoara Gemenelor, Râpa Mică și Valea Colților. La final de lună am revenit pe acoperișul Bulgariei, urcând de această dată vârful Musala de-a lungul custurilor ce conturează marea sa căldare glaciară.

În aprilie vremea ne-a cam păcălit cu capriciile sale, condițiile din tura noastră pe Hornul N din Piatra Craiului fiind departe de cele ideale. Odată cu venirea primăverii în munții mai mici, am început și sezonul de cățărare pe stâncă, cu ture în Peretele Animalelor din Postăvaru și un curs de cățărare pentru începători în munții Măcinului, cu Radu și Andrei.

În mai am făcut una dintre cele mai frumoase ture de alpinism ale fostei ierni, urcând iarna pe Hornul Ascuns din Colțul Mălinului în niște condiții superbe de cățărare mixtă. Desigur, înainte de asta, am avut parte de ultimul viscol al sezonului trecut, în Piatra Craiului. Am continuat turele de cățărare, cu incursiuni în pereții Postăvarului, dar și în Cheile Turzii.

Iunie cel ploios ne-a plimbat pașii (cu tot cu doi căței minunați!) printr-unul dintre cele mai frumoase colțuri ale Carpaților, munții Cernei și Mehedinți, într-o tură de drumeție în care ploaia, deși prezentă, nu a putut schimba peisajele minunate pe care acei munți îi oferă. Am organizat un atelier de carpatism, special pentru cei care doresc să cunoască munții dincolo de potecile de drumeție.

Drumețiile pe alte meleaguri au continuat în iulie, cu o frumoasă tură în Olimpul grecilor, în care Ilinca și Andrei au urcat vârful Mytikas prin culoarul Louki. Câteva zile mai târziu am revenit pe Acele Morarului din munții Bucegi, una dintre cele mai frumoase ture pe care le organizăm anual în Carpați. Am continuat cu ture de cățărare în Bucegi și am încheiat luna cu două ture de carpatism prin aceleași locuri, prin Coștila și Bucșoiu.

Evenimentul lunii august a fost incursiunea în Alpii Iulieni, în care Andreea și Andrei au urcat vârful Triglav, într-o tură de patru zile pe munte și alte câteva petrecute prin spectaculoasa Slovenie. În Carpați am continuat cu ture pe Acele Morarului, pe creasta Vârtopel-Arpășel, parcursă în ambele sensuri, și pe Hornul Ascuns din Bucegi.

În septembrie am revenit în Umărul Gălbinele și am urcat traseul Roșculeț. Am continuat turele de cățărare cu Muchia Bondarului și Muchia dintre Țimbale din Piatra Craiului și cu Muchia Panseluței și Lupul cel Rău din Postăvaru. La finalul lunii am urcat Vârful Picătura din Bucegi, unul dintre puținele vârfuri ale Carpaților care nu pot fi atinse altfel decât prin cățărare.

Brumărel a fost o lună dedicată carpatismului, cu ture în Piatra Craiului (Brâul de Mijloc, Valea Podurilor, Umerii) și Bucegi (Hornul Coamei, Brâul Portiței), inclusiv un modul de dezvoltare profesională continuă pentru colegii din Societatea Ghizilor. Din categoria turelor inedite, Cetatea Gropșoarelor cu Radu și Andrei a oferit peisaje și colțuri mai puțin vizitate în munții Ciucaș. Ultima zi a lunii octombrie ne-a condus pașii pe Muchia Nord-Estică a colțului Bălăceni, în munții Făgărașului.

Ultima tură în străinătate de anul trecut a avut loc în noiembrie, într-un minunat decor de toamnă și iarnă în munții Durmitor din Muntenegru. Venirea în forță a iernii peste Carpați (sau măcar ceea ce părea asta atunci…) ne-a adus și primele ture de alpinism ale acestui sezon de iarnă, pe Valea Colților în condiții mixte și pe padinile Pietrei Craiului.

În decembrie am revenit în munții Făgărașului, într-o tură spre vârful Șerbota și pentru iarna în Colțul Bălăceni. Am fost și în Bucegi, unde am urcat Hornul Coamei, o altă tură de alpinism clasic în Carpați și am încheiat anul așa cum l-am început, cu o tură de iarnă pe vârful Lespezi.

Desigur, multe alte isprăvi au rămas nemenționate în această scurtă retrospectiva a anului 2023 cu Back to Nature, căci a fost anul în care ne-am petrecut cea mai mare parte a timpului în natură, care, de altfel, ne-a adus și echilibrul necesar în suișurile și coborârile vieții.

Acum, că am întors o nouă filă, privim încrezători spre viitor și te așteptăm alături de noi în ture în Carpați și dincolo de ei, cu o echipă bine pregătită de profesioniști care sunt oricând alături de tine cu idei, sfaturi sau discuții cu și despre munte.

La mulți ani!

 

Pe Mytikas prin culoarul Louki, drumeție în Olimp

Săptămâna trecută am vizitat însoritul țărm al Eladei și am urcat vârful Mytikas din muntele Olimp, lăcaș al zeilor anticilor greci.

Ca și în precedenta incursiune prin aceste locuri,  de la care s-a scurs aproape un an, frumusețea pădurilor de pini, apa rece și limpedee a Enipeei și multicolorele plante mediteraneene au caracterizat prima zi petrecută pe Olimp. Norii de vară și-au făcut, în stil caracteristic, de cap pe crestele înalte, însă drumeții din firul văii au avut parte de o binevenită umbră, pe lângă răcoarea adusă de apropierea de apă.

De această dată am abordat vârful Mytikas, cel mai întalt vârf al Greciei și al treilea din peninsula balcanică, prin culoarul Louki, un culoar de abrupt ce aduce cu văile de abrupt ale Pietrei Craiului și este depășit prin cățărare ușoară (scrambling). Pe vârful de 2918m am admirat împrejurimile și jocul norilor ridicându-se din vale și, după vizitarea învecinatului vârf Skala, aflat de-a lungul potecii internaționale E4, pe care am urcat din vale, am luat sub bocanci poteca spre Portes, o frumoasă șa cu vedere spre vâcăldarea Kazania, și cabana din a doua seară.

Dacă vântul puternic și ceața deasă nu au dat nimănui ghes a pleca în căutarea apusului, la crăpat de ziuă am urcat pe vârful închinat Sfântului Ilie – Profitis Ilias – de unde am privit cum astrul zilei se înalță din Egee. În coborâre, Platoul Muzelor a lăsat loc pădurii de pini și, mai jos, de fagi și lauri, revenind în cele din urmă pe țărmul elen.

Drumeția noastră de trei zile pe muntele Olimp ne-a oferit ocazia de a cunoaște mai mult din acest munte fabulos. De altfel, în mai toate activitățile pe care le organizăm preferăm să petrecem cât mai mult timp în natură, pe munte, nefiind adepții bifatului unui vârf în goană. Am fost impresionați de organizarea turistică din Grecia, potecile fiind bine construite și întreținute, capabile să susțină fluxul foarte mare de turiști, și, bineînțeles, cabanele de munte bine gestionate de către cluburile proprietare.

Drumeția pe vârful Mytikas și Olimp din Grecia a fost organizată de ghizii noștri Andrei Badea și Ilinca Stoenică, lideri montani internaționali și membri ai Societății Ghizilor și Liderilor Montani. Este una dintre activitățile montane internaționale, pe care echipa noastră le organizează în afara României. În perioada următoare, vom vizita Alpii Iulieni și vârful Triglav, dar și Atlasul marocan.

Întâi de cireșar în muntii Cernei și Mehedinți

La începutul verii calendaristice am luat sub bocanci o frântură a Banatului montan, într-o tură de drumeție în muntii Cernei și Mehedinți.

Strânși în Valea Cernei din mai multe colțuri ale țării, în prima zi am pornit spre Dobraia, primul dintre cătunele munților Cernei pe care îl vizităm. Drumul prin pădure se scurge pe nesimțite și curând ajungem în dreptul frumoasei biserici din Dobraia, o poiana înflorită de unde avem o priveliște superbă spre geanțurile munților Mehedinți, aflați peste drum de apa Cernei. Pe un scurt parcurs comun cu deja celebrul traseu de drumeție Via Transilvanica, străbatem cătunele Bedina și Poiana Lungă, înoptând sub mii de stele, privind culorile apusului spre Mehedinți. Dis-de-dimineață pornim spre vârful Biliana și, mai departe, spre spectaculosul Zascol al Arjanei, accesibil printr-o scurtă creastă stâncoasă care ne aduce aminte de Piatra Craiului. De pe Zascol și până pe frumoasa Arjana nu este decât o aruncătură de băț sau, dacă vreți, o joacă de drumeți peste lespezile care te duc cu gândul la munți precum Parâng sau Retezat și nicidecum la calcarele prin care Cerna și-a croit drum. Unul dintre cele mai frumoase vârfuri ale Carpaților, Arjana este ascunsă privirii din vale; ca s-o vezi, trebuie s-o urci. Cu furtuni de vară dezlănțuindu-se în zonele montane învecinate, grăbim pasul pe creasta munților Cernei. Curând suntem luați în primire de o ploai strașnică, cu tunete, fulgere și grindină cât să albească, preț de câteva minute bune, pădurea de fag sub care ne găsisem adăpost. Cu planul inițial murat binișor, coborâm printre șiroaie și noroaie spre Prisăcina și, mai departe, spre Valea Cernei, unde montăm corturile pe marginea șoselei.

A treia zi de drumeție prin Banat este dedicată munților Mehedinți. Am străbătut o parte din faimoasele crovuri, depresiuni carstice unice în România. Peisajul carstic la care suntem martori este deosebit de spectaculos, cu chei, grote, lapiezuri și doline, crestele fiind punctate de pini negri de Banat, specie protejată, desprinsă parcă din stampele japoneze. Pe vârful Pietrele Albe admirăm cămpurile de lapiezuri, dar și furtunile care, regulamentar, își făceau de cap pe munții din jur. Curând întrăm în pădure, o pădure superbă. Coborâm prin Cheile Țesnei, unde și încetează ploaia care ne-a hăituit pe o parte a coborârii, și admirăm căderile apei și crestele cu pini. Revenim în Valea Cernei, acum ornată cu aburii ce se ridică din pădurea stropită de ploaie.

Ultima zi a turei de drumeție din muntii Cernei și Mehedinți are loc spre cătunele Ineleț și Cracul Mare, alte locuri izolate în care timpul pare a-și fi oprit neostoita curgere. După faimoasele Cârlige, scări de lemn montate peste un perete vertical care asigură accesul spre Ineleț, reîntâlnim poteca Via Transilvanica, care în acest colț al Carpaților vizitează cătunele izolate din muntii Cernei. Ne bucurăm de produsele lăsate de localnici pentru turiști, într-un frumos sistem de self-sale, și cumpărăm gălbiori, brânză și caș de oaie și palincă. Admirăm crestele cu aburi de ceață și coborâm la apa Cernei printre noroaiele potecilor călcate de copitele animalelor puținilor locuitori care au rămas prin aceste cătune, într-un peisaj de o rară frumusețe, dar încercat de viață grea.

Cele patru zile de drumeție petrecute în muntii Cernei și Mehedinți ne-au arătat, încă o dată, cât de frumos și inedit este acest colț al Carpaților. Turismul montan este, încă, la început pe aceste meleaguri, însă există inițiative de dezvoltare sustenabilă și frumos integrată în peisaj. Ne dorim să revenim prin aceste locuri și sperăm să o facem chiar curând!

Plimbarea în muntii Cernei a fost organizată de ghizii noștri Andreea Nuță și Andrei Badea. În viitorul apropiat, avem planificate drumeții în Grecia, Slovenia și Maroc, dar și câteva suprize pe care ți le pregătim pentru Carpații de acasă!