Acum o săptămână eram pe potecile din Olimp, în deja obișnuita noastră tură de drumeție de la începutul verii, pe care reușim să o facem mai frumoasă și interesantă de la an la an. Cireașa de pe tortul acestei veri a fost vârful Stefani, Tronul lui Zeus, care, dincolo de cei 2909m, este cel mai stâncos și spectaculos vârf din întregul Olimp.
După câteva jonglerii cu vremea capricioasă, ne-am petrecut după amiaza înconjurați de cețuri și ploaie măruntă la ospitaliera cabană Spilios Agapitos, construită în 1931 de Clubul Alpin Elen și condusă de aceeași familie de cabanieri de 70 de ani. Ca și anul trecut, am ajuns pe Mytikas (2918m), cel mai înalt vârf din Olimp, prin culoarul Louki, un vâlcel abrupt pe care l-am urcat prin cățărare ușoară – scrambling, având grijă la pietrele aflate într-un echilibru instabil, dar și la grupul tare numeros de greci care se afla în coborâre; prost echipați și pregătiți, respectivii ne-au arătat, încă o dată, cât de important este să abordezi muntele într-un mod corect și în grup restrâns! Jocul norilor în jurul vârfului Mytikas a fost spectaculos și, după obligatoriile fotografii cu cel mai înalt punct al Greciei, am coborât spre Platoul Muzelor și cabana Giosos Apostolidis, construită în 1961 de către Clubul Alpin din Salonic.
Ne-am îndreptat apoi pașii spre Stefani, cel mai stâncos vârf din Olimp, vizibil de la mare depărtare ca o pânză în vânt, cu impunătoarea sa față estică ridicată deasupra Platoului Muzelor. Atingem vârful după o scurtă porțiune de cățărare, nu foarte dificilă (UIAA IV), însă foarte expusă și aeriană. Răsfoim “cartea vârfului”, care nu a fost altceva decât un roman în greacă, și coborâm în două scurte rapeluri și apoi descățărând culoarul pe care am urcat. Ne bucurăm apoi de o frumoasă după amiază pe Platou, vizităm și cabana Christos Kakkalos, o cabană cu iz alpin și care ne-a fost gazdă încă de la prima vizită în aceste locuri, în urmă cu peste 13 ani. Savurăm lumina apusului și facem nenumărate fotografii, iar cei mai nesomnoroși dintre noi se bucură și de răsăritul din marea Egee, văzut de la peste 2800m.
Coborâm spre cochetul Skourta, de unde admirăm încă o dată zona înaltă a Olimpului, și apoi străbatem pădurea de pin, fag și numeroase plante mediteraneene, într-o căldură din ce în ce mai chinuitoare, până la apa răcoritoare a mării.
Această frumoasă tură de drumeție a fost condusă de ghizii Andreea Nuță și Andrei Badea, ghizi montani români și lideri montani internaționali.
Un munte care a fascinat oamenii încă din cele mai vechi timpuri, masivul Olimp a văzut primele ascensiuni încă din Evul Mediu. Totuși, vârfurile cele mai înalte au fost atinse abia în secolul XX, primele ascensiuni pe Mytikas și Stefani fiind legate de vânătorul și ghidul Christos Kakkalos, având loc în 1913 și, respectiv, 1921.
Vom continua să revenim cu aceeași pasiune pe potecile Olimpului, având deja idei și planuri pentru viitor…