musala iarna

Iarna pe vârful Musala

În acest sfârșit de săptămână am fost în munții Rila din Bulgaria, unde am urcat vârful Musala în condiții dificile de iarna, într-o tură frumoasă și solicitantă de alpinism clasic.

Situat în Parcul Național Rila și înalt de 2925 de metri, vârful Musala este nu doar acoperișul Bulgariei, ci este și cel mai înalt vârf din întreaga peninsulă balcanică. Accesibil vara pe diferite trasee de drumeție sau cățărare ușoară, vârful Musala iarna poate pune probleme în cazul unor condiții dificile, cu zăpadă neconsolidată sau vânt foarte puternic. Zona superioară a văii glaciare a Bistriței este amenajată pentru sporturi de iarnă, iar instalațiile pot fi utile și celor care doresc să urce pe vârf. Această variantă, este, de fapt cea preferată de majoritatea, însă reduce drastic timpul petrecut pe munte efectiv, opțiune pe care noi am evitat-o din start, plănuind să urcăm pe jos, în două zile. Din păcate, însă, nu orice profesionist este caracterizat de profesionalism, astfel că ne-am văzut nevoiți să reconfigurăm planul de a urca iarna pe Musala, în condițiile vântului puternic anunțat de meteorologi și care a paralizat activitatea pârtiilor de schi.

Pornind înainte de zori din Boroveț, una dintre stațiunile importante de schi ale vecinilor bulgari, prindem răsăritul de picior în golul alpin, moment în care suntem luați în primire și de primele rafale sălbatice. După o scurtă pauză pentru micul dejun și reorganizarea echipamentului în stația de jos a telescaunului Markudjik, continuăm urcușul spre vechea cabană Musala și, o treaptă glaciară mai sus, printre rafale sălbatice, spre refugiul Ledenoto Ezero (Lacul Înghețat sau, așa cum mai este cunoscut, refugiul Everest). Vizibilitatea scade drastic și ninsoarea începe să cadă din cerul devenit acum de plumb. Urmăm muchia stâncoasă punctată cu cabluri de asigurare și ajungem pe vârful Musala într-un alb total și pe un vânt furios. O poză chinuită este tot ce luăm cu noi, înainte de a ne urma proprii pași. Atmosfera se mai îndulcește odată ce coborâm sub plafonul de nori, însă zăpada înmnuiată peste zi pune oarece probleme la înaintare. Borovețul ne primește murat într-o ploaie de primăvară, dar bucuria unei zile frumoase este mai caldă decât stropii mohorâți și reci.

Distanța de 23 de kilometri, cei peste 1500 de metri diferență de nivel și vântul puternic au făcut din ziua petrecută spre vârful Musala iarna o frumoasă încercare, spectaculoasă și deloc ușoară, atât pentru iubitorii de munte care ne-au însoțit, cât și pentru ghizii noștri Ilinca Stoenică și Andrei Badea. Ne bucurăm că, în ciuda dificultăților de organizare, am reușit, și de această dată, să obținem totul dintr-o zi petrecută în natură, fără a face compromisuri.

Distribuie

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest