arpasel

Pe custuri fagarasene

La începutul lunii lui gustar am fost în munții Făgărașului, într-o tură de carpatism pe custuri fagarasene, în care am parcurs câteva dintre muchiile din zona centrală: muchia Buteanului, Piscul Balii și muchia Arpasul Mic – Museteica.

În prima zi ne-am văzut planurile date complet peste cap de ploaia care s-a încăpățânat să-și facă numărul fără a ține cont de previziunile meteorologilor, astfel că ne-am petrecut ceasurile la adăpostul cabanei, așteptând uscarea hainelor bine murate după plimbarea matinală pe vârful Netedu.

Muchia Buteanului este una dintre faimoasele muchii nordice ale Alpilor Transilvaniei și, după un parcurs expus și pitoresc, cu câteva obstacole notabile, conduce spre vârful Buteanu, unul dintre giganții Carpaților românești. Ceața deasă a închis fereastra spre peisaje, iar umezeala după ploaia care nu contenise a cădea în ziua precedentă a făcut urcușul cel puțin provocator, lespezile de șist acoperite de licheni umezi fiind deosebit de alunecoase în aceste condiții. Aglomerația de pe vârf și corturile de pe malul lacului Capra au contrastat puternic cu izolarea totală pe care am simțit-o în timpul unei ascensiuni frumoase, în care am urmat matematic muchia, fără a ocoli obstacolele (UIAA III, E2)

Am continuat apoi cu Piscul Balii, o altă muchie nordică făgărășeană. De această dată, am avut parte de priveliști, atât spre vest, spre valea Doamnei, cât și spre est, spre muchia parcursă cu doar câteva ore în urmă și, bineînțeles, spre nesfârșitul bâlci al sfârșitului de săptămână la Bâlea… Parcursul muchiei Piscul Bâlii urcă și coboară câteva colțane, desfășurându-se, expus, printre tufe de afin (UIAA III, E2).

Ultima zi a revenit muchiei sudice Arpasul Mic – Buda – Museteica, poate muchia care oferă cele mai ample perspective asupra întregii creste ale munților Făgărașului, privirea zburând chiar până dincolo de ei, spre Parâng, la vest, și Iezer, la est. Diversitatea reliefului, de la colțanele și acele de șist ale Arpașului Mic și până la lespezile de calcar ale Mușeteicăi adaugă un pitoresc inedit acestei muchii (UIAA II, E1/E2).

Tura de carpatism pe custuri fagarasene a fost organizată și condusă de ghizii Radu Hera și Andrei Badea.

Cu siguranță vom mai reveni prin aceste locuri frumoase, inclusiv în anotipul alb, când Făgărașii capătă o nouă dimensiune…

Pe creasta Arpasel-Vartopel din munții Făgărașului

Cel mai accidentat și spectaculos segment al crestei munților Făgărașului, creasta Arpasel-Vartopel, este unul dintre traseele clasice de cățărare din Alpii Transilvaniei. Dacă pe sensul est-vest am parcurs această creastă în mai multe rânduri, în acest sfârșit de săptămână am pornit în sens invers, parcurgând creasta Arpasel-Vartopel de la vest la est.

Traseul debutează cu o urcare verticală de două lungimi de coardă, până în vârful Portița. Continuăm apoi pe muchia îngustă spre vestitele Urechi ale Iepurelui, unde din nou parte de pasaje de cățărare, descățărare și rapel, ajungând apoi în zona Vârfului lui Adam și vechea sa bornă de graniță dintre regatul României și Imperiul Austro-Ungar. În continuare, parcurgerea crestei Vartopel nu pune alte probleme decât cele legate de expunere, care este, pe alocuri, considerabilă. Cu o dificultate tehnică de aproximativ UIAA V la urcarea spre vârful Portița, creasta Arpasel-Vartopel este mai dificilă decât sensul est-vest, abordând în sens invers porțiunile coborâte în rapel.

Creasta Arpășelului a fost parcursă pentru prima dată, de la est la vest, în 1912 de către o echipă de sași sibieni, fiind astfel unul dintre primele trasee din Carpații românești unde s-au utilizat pitoane. Nu avem informații despre prima parcurgere în sensul invers, dar putem aminti prima parcurgere de iarnă a crestei Arpasel-Vartopel din februarie 1963 de către alpiniștii Igor Popovici, Marius Aniția, Ion Silca și Constantin Zamfir, încheiată în mod dramatic cu o avalanșă la retragerea prin Căldarea Fundul Caprei, accident evocat de Petre Suciu în cartea sa Noi, cei de la Știința, publicată în 2019 de editura România Pitorească.

În orice sens ar fi abordate, crestele munților Făgărașului sunt spectaculoase, fiind, de fapt, zonele de cățărare la cea mai mare altitudine din țară și spectaculoase prin însăși grandoarea acestor munți. Vom reveni în curând prin aceste locuri pentru noi experiențe pe creste.