Muchia Timbalului Mare în condiții de iarnă

În urmă cu câteva zile am fost în Piatra Craiului, într-o frumoasă tură de alpinism pe Muchia Timbalului Mare.

După ce iarna a binevoit a-și așterne din plin haina albă și peste Carpații românești, am schimbat planurile rânduite pentru zona înaltă a Bucșoiului cu Piatra Craiului. Astfel, alături de partenerii de la Alpine-Challenge, am urcat la refugiul Speranțelor și dincolo de el, pe drumul binecunoscut al Vâlcelului cu Fereastră, pe care l-am vizitat de mai multe ori în condiții de iarnă și pe care l-am găsit, și de această dată, frumos de urcat în condiții mixte, cu săritorile împodobite cu zăpadă pulver, dar incomplet acoperite.

Vâlcelul cu Smârdar, unde ajungem după ce pășim prin faimoasa Fereastră, se arată mult mai prietenos decât în perioadele cu zăpezi mari și, chiar dacă întâlnim mici plăci de vânt până la Amvon, acestea nu pun probleme. Dincolo de Brâul de Sus continuăm pe firul de obârșie al vâlcelului, însă remărcăm câteva acumulări însemnate și plăci de vânt, pe care le evităm urcând într-unul dintre contraforturile inferioare desprinse din vârful Timbalul Mare, despre care putem spune că este parte a ceea ce numim Muchia Timbalului Mare. Ca în abruptul Timbalului Mare – și de altfel ca în multe alte locuri din Piatra Craiului – muchia se termină într-o șa și în alte muchii, iar noi ne continuăm drumul spre creastă, unde ajungem fix pe vârful Timbalul Mare. Coborâm pe înserat spre Fântâna lui Botorog, după o zi superbă și inedită în abrupt.

Spre deosebire de surorile sale mai bine individualizate, Muchia Timbalului Mare reunește un ansamblu de vâlcele și muchii care altcătuiesc un relief deosebit de complex, cuprins, la modul general, între vârful Timbalul Mare și Brâul Ciorânga. În amonte de Brâul de Sus, în zona Amvonului, Muchia Timbalului Mare este compusă, la început, din două muchii paralele și apoi din alte două care se întâlnesc în creastă.

Abruptul vestic al Pietrei Craiului este o adevărată bijuterie a naturii, oferind, pe timp de vară, nenumărate aventuri pentru iubitorii de carpatism și cățărare, și, pe timp de iarnă, alpinism clasic și tehnic pentru toate nivelurile de pregătire.

Prin Hornul lui Nicu, carpatism în Piatra Craiului

La mijlocul săptămânii trecute, strecurați cu mai mult sau mai puțin succes printre ploile acestui capricios sfârșit de vară, am fost în Piatra Craiului, unde am urcat în Muchia dintre Țimbale prin Hornul lui Nicu sau, așa cum este adesea numit, Hornul N.

Botezat în urma aventurilor unor inițiați în abruptul vestic al Pietrei Craiului de la sfâșitul anilor ’60, Hornul lui Nicu este unul dintre afluenții Padinei lui Călineț atât de fotogenici și, aparent, inabordabili, ce cad din Muchia dintre Țimbale. Astfel, luăm la pas alba vale a Călinețului, unde ne bucurăm de stâncă uscată și privim cu nesaț către pereții care ne înconjoară, căci este, fără îndoială, una dintre cele mai frumoase și complexe zone alpine din Carpații românești. Nu după mult timp pornim pe Hornul lui Nicu, pe al cărui fir se desfășoară, de fapt, și traseul convențional al Brâului de Sus, traseu spectaculos ce încinge abruptul, la mare altitudine, din Padina Popii și până la Valea Urzicii. Talvegul hornului încă trădează ploaia din ziua precedentă, dar înaintăm fără dificultate până când ne trezim cu capul în nori, prin care distingem, doar prin voia ceții, spectaculoasele forme de relief din jur.

Cu greu ne rupem de frumusețea locului și, prin zona superioară a Muchiei dintre Țimbale, ajungem curând în creasta Pietrei Craiului, unde suntem luați în primire de câțiva stropi. Coborâm spre baza muntelui printr-un traseu clasic, prin Vâlcelul cu Smârdar și Vâlcelul cu Fereastră.

Hornul lui Nicu oferă posibilități relativ facile din punct de vedere tehnic (dificultatea nu depășește gradul UIAA III+) pentru abordarea Muchiei dintre Țimbale pe versantul său nordic și poate reprezenta o inedită variație pentru iubitorii de carpatism (parcurgerea văilor de abrupt și brâurilor aflate cu precădere în munții Bucegi și Piatra Craiului) aflați în bazinul Padinei lui Călineț.

Abruptul vestic al Pietrei Craiului are în continuare de oferit un cufăr de bijuterii, unul ce pare fără fund…

Iarna pe Valcelul cu Fereastra, alpinism în Piatra Craiului

Iarna și-a intrat bine în drepturi peste Carpați, astfel că, în urmă cu câteva zile, am făcut prima tură de alpinism in Piatra Craiului din acest sezon și am urcat Valcelul cu Fereastra, o vale de abrupt din bazinul Padinei lui Râie, binecunoscută pe timp de vară pasionaților de carpatism.

Zăpada căzută în urmă cu câteva zile nu fusese atinsă de turiști, astfel că pe întreg traseul de acces prin Padina lui Călineț am făcut și urme. Ultima incursiune de iarnă prin aceste locuri se petrecuse în martie, ocazie cu care am preferat urcarea pe varianta clasică a Malului Galben, și de această dată am ales varianta prin Hornul Nisipos, unde ne-am și dat binețe cu câteva capre negre jucăușe. Refugiul turistic, parcă mai plin de zăpadă ca oricând, ne-a servit ca adăpost preț de câteva momente de pauză, după care am pornit spre Valcelul cu Fereastra, aflat la scurtă distanță.

Ne-am bucurat de condiții excelente de mixt pe prima săritoare, depășirea ei fiind o adevărată plăcere. Așa cum ne așteptam, însă, mai sus de a doua săritoare, consistența zăpezii s-a redus la pulver, iar stratul ajungea adesea la nivelul pieptului, deplasarea necesitând un efort serios. Fereastra ne-a întâmpinat rece și încremenită. Am coborât pe același traseu, în rapeluri, martori ai efemerului spectacol al unei mări de nori și razele soarelui revărsate peste Bârsa. Și, pentru că adesea preferăm traseele în circuit, pentru a putea primi o doză mai mare de natură, am coborât spre Plaiul Foii pe Padina lui Râie, o vale puțin umblată de oameni și care ascunde mici bijuterii.

Această tură frumoasă de alpinism pe Valcelul cu Fereastra (F, M3), la care au participat nu unul, ci doi ghizi din echipa noastră, a fost nu doar o reîntâlnire cu Piatra Craiului, ci și un început al sezonului de iarnă. În prima tură programată pentru noul am vom merge într-o drumeție în munții Făgărașului, pe muchia Scara, urmând ca la sfârșitul lunii să organizăm un curs de alpinism pentru începători la cabana Mălăiești.