Din nou pe Olimp, Mytikas și Stefani

Acum o săptămână eram pe potecile din Olimp, în deja obișnuita noastră tură de drumeție de la începutul verii, pe care reușim să o facem mai frumoasă și interesantă de la an la an. Cireașa de pe tortul acestei veri a fost vârful Stefani, Tronul lui Zeus, care, dincolo de cei 2909m, este cel mai stâncos și spectaculos vârf din întregul Olimp.

După câteva jonglerii cu vremea capricioasă, ne-am petrecut după amiaza înconjurați de cețuri și ploaie măruntă la ospitaliera cabană Spilios Agapitos, construită în 1931 de Clubul Alpin Elen și condusă de aceeași familie de cabanieri de 70 de ani. Ca și anul trecut, am ajuns pe Mytikas (2918m), cel mai înalt vârf din Olimp, prin culoarul Louki, un vâlcel abrupt pe care l-am urcat prin cățărare ușoară – scrambling, având grijă la pietrele aflate într-un echilibru instabil, dar și la grupul tare numeros de greci care se afla în coborâre; prost echipați și pregătiți, respectivii ne-au arătat, încă o dată, cât de important este să abordezi muntele într-un mod corect și în grup restrâns! Jocul norilor în jurul vârfului Mytikas a fost spectaculos și, după obligatoriile fotografii cu cel mai înalt punct al Greciei, am coborât spre Platoul Muzelor și cabana Giosos Apostolidis, construită în 1961 de către Clubul Alpin din Salonic.

Ne-am îndreptat apoi pașii spre Stefani, cel mai stâncos vârf din Olimp, vizibil de la mare depărtare ca o pânză în vânt, cu impunătoarea sa față estică ridicată deasupra Platoului Muzelor. Atingem vârful după o scurtă porțiune de cățărare, nu foarte dificilă (UIAA IV), însă foarte expusă și aeriană. Răsfoim “cartea vârfului”, care nu a fost altceva decât un roman în greacă, și coborâm în două scurte rapeluri și apoi descățărând culoarul pe care am urcat. Ne bucurăm apoi de o frumoasă după amiază pe Platou, vizităm și cabana Christos Kakkalos, o cabană cu iz alpin și care ne-a fost gazdă încă de la prima vizită în aceste locuri, în urmă cu peste 13 ani. Savurăm lumina apusului și facem nenumărate fotografii, iar cei mai nesomnoroși dintre noi se bucură și de răsăritul din marea Egee, văzut de la peste 2800m.

Coborâm spre cochetul Skourta, de unde admirăm încă o dată zona înaltă a Olimpului, și apoi străbatem pădurea de pin, fag și numeroase plante mediteraneene, într-o căldură din ce în ce mai chinuitoare, până la apa răcoritoare a mării.

Această frumoasă tură de drumeție a fost condusă de ghizii Andreea Nuță și Andrei Badea, ghizi montani români și lideri montani internaționali.

Un munte care a fascinat oamenii încă din cele mai vechi timpuri, masivul Olimp a văzut primele ascensiuni încă din Evul Mediu. Totuși, vârfurile cele mai înalte au fost atinse abia în secolul XX, primele ascensiuni pe Mytikas și Stefani fiind legate de vânătorul și ghidul Christos Kakkalos, având loc în 1913 și, respectiv, 1921.

Vom continua să revenim cu aceeași pasiune pe potecile Olimpului, având deja idei și planuri pentru viitor…

Vârful Triglav și Alpii Iulieni

Ne-am petrecut ultima săptămână în Slovenia, unde ne-am bucurat de patru zile de drumeție în Alpii Iulieni, în care am urcat și vârful Triglav, 2864 metri.

Încă fascinați de la ultima vizită în Alpii Iulieni, aflați în acel moment în decor de iarnă, am dorit de la bun început să ne bucurăm de mai mult timp petrecut prin aceste locuri fermecătoare. Deși vârful Triglav este, fără îndoială, coroana Alpilor Iulieni, am căutat să îl includem într-un circuit care să ne plimbe pașii prin tot ce au mai frumos de oferit acești munți. Și, alături de colegii de la Alpine-Challenge, am reușit!

Cele patru zile petrecute în Alpii Iulieni ne-au purtat bocancii printr-un relief variat, prin canioane carstice, printre păduri de zade, pe sub abrupturi impresionante, pe creste, prin văi glaciare și pe lângă oglinzi de lacuri de care cu greu ne-am despărțit. Ne-am bucurat de apusuri și răsărituri, de nopți senine de vară și de stelele căzătoare. Am admirat priveliștea de pe vârful Triglav, privirea zburând până departe, de la zvelta siluetă a Alpilor Kamnik și până la impunătorul Mangart. Nu în ultimul rând, ne-am bucurat de ospitalitatea cabanelor slovene. De altfel, din organizarea turistică slovenă am avea multe de învățat!

Urcat în premieră la 26 august 1778 de către chirurgul Lovrenc Willomitzer din Stara Fužina, vânătorul Štefan Rožič și minerii Matevž Kos și Luka Korošec, vârful Triglav a rămas o dificilă încercare pentru temerarii vremii timp de aproape un secol. În 1895, creasta îngustă dintre vârful Triglav și fratele mai mic al acestuia, Mali Triglav, a fost lățită și amenajată, în același an fiind montat și turnul de pe vârf, astăzi un simbol nu doar al vârfului, ci al întregii națiuni slovene. Cei “patru bărbați curajoși” sunt astăzi imortalizați într-o statuie de pe malul lacului Bohinj, iar vârful Triglav este vizitat anual de mii de iubitori de munte.

În ultimele zile petrecute în Slovenia am poposit în Bled, pe malul frumosului lac, și la peștera Postojna, una dintre cele mai celebre și spectaculoase peșteri ale Europei.

Vom reveni, cu siguranță, prin aceste locuri minunate, și nu numai! În viitor avem planificate ture de drumeție în întreaga lume. Altfel. Așa cum v-am obișnuit.

Pe Mytikas prin culoarul Louki, drumeție în Olimp

Săptămâna trecută am vizitat însoritul țărm al Eladei și am urcat vârful Mytikas din muntele Olimp, lăcaș al zeilor anticilor greci.

Ca și în precedenta incursiune prin aceste locuri,  de la care s-a scurs aproape un an, frumusețea pădurilor de pini, apa rece și limpedee a Enipeei și multicolorele plante mediteraneene au caracterizat prima zi petrecută pe Olimp. Norii de vară și-au făcut, în stil caracteristic, de cap pe crestele înalte, însă drumeții din firul văii au avut parte de o binevenită umbră, pe lângă răcoarea adusă de apropierea de apă.

De această dată am abordat vârful Mytikas, cel mai întalt vârf al Greciei și al treilea din peninsula balcanică, prin culoarul Louki, un culoar de abrupt ce aduce cu văile de abrupt ale Pietrei Craiului și este depășit prin cățărare ușoară (scrambling). Pe vârful de 2918m am admirat împrejurimile și jocul norilor ridicându-se din vale și, după vizitarea învecinatului vârf Skala, aflat de-a lungul potecii internaționale E4, pe care am urcat din vale, am luat sub bocanci poteca spre Portes, o frumoasă șa cu vedere spre vâcăldarea Kazania, și cabana din a doua seară.

Dacă vântul puternic și ceața deasă nu au dat nimănui ghes a pleca în căutarea apusului, la crăpat de ziuă am urcat pe vârful închinat Sfântului Ilie – Profitis Ilias – de unde am privit cum astrul zilei se înalță din Egee. În coborâre, Platoul Muzelor a lăsat loc pădurii de pini și, mai jos, de fagi și lauri, revenind în cele din urmă pe țărmul elen.

Drumeția noastră de trei zile pe muntele Olimp ne-a oferit ocazia de a cunoaște mai mult din acest munte fabulos. De altfel, în mai toate activitățile pe care le organizăm preferăm să petrecem cât mai mult timp în natură, pe munte, nefiind adepții bifatului unui vârf în goană. Am fost impresionați de organizarea turistică din Grecia, potecile fiind bine construite și întreținute, capabile să susțină fluxul foarte mare de turiști, și, bineînțeles, cabanele de munte bine gestionate de către cluburile proprietare.

Drumeția pe vârful Mytikas și Olimp din Grecia a fost organizată de ghizii noștri Andrei Badea și Ilinca Stoenică, lideri montani internaționali și membri ai Societății Ghizilor și Liderilor Montani. Este una dintre activitățile montane internaționale, pe care echipa noastră le organizează în afara României. În perioada următoare, vom vizita Alpii Iulieni și vârful Triglav, dar și Atlasul marocan.