ghid montan

Pe Mytikas prin culoarul Louki, drumeție în Olimp

Săptămâna trecută am vizitat însoritul țărm al Eladei și am urcat vârful Mytikas din muntele Olimp, lăcaș al zeilor anticilor greci.

Ca și în precedenta incursiune prin aceste locuri,  de la care s-a scurs aproape un an, frumusețea pădurilor de pini, apa rece și limpedee a Enipeei și multicolorele plante mediteraneene au caracterizat prima zi petrecută pe Olimp. Norii de vară și-au făcut, în stil caracteristic, de cap pe crestele înalte, însă drumeții din firul văii au avut parte de o binevenită umbră, pe lângă răcoarea adusă de apropierea de apă.

De această dată am abordat vârful Mytikas, cel mai întalt vârf al Greciei și al treilea din peninsula balcanică, prin culoarul Louki, un culoar de abrupt ce aduce cu văile de abrupt ale Pietrei Craiului și este depășit prin cățărare ușoară (scrambling). Pe vârful de 2918m am admirat împrejurimile și jocul norilor ridicându-se din vale și, după vizitarea învecinatului vârf Skala, aflat de-a lungul potecii internaționale E4, pe care am urcat din vale, am luat sub bocanci poteca spre Portes, o frumoasă șa cu vedere spre vâcăldarea Kazania, și cabana din a doua seară.

Dacă vântul puternic și ceața deasă nu au dat nimănui ghes a pleca în căutarea apusului, la crăpat de ziuă am urcat pe vârful închinat Sfântului Ilie – Profitis Ilias – de unde am privit cum astrul zilei se înalță din Egee. În coborâre, Platoul Muzelor a lăsat loc pădurii de pini și, mai jos, de fagi și lauri, revenind în cele din urmă pe țărmul elen.

Drumeția noastră de trei zile pe muntele Olimp ne-a oferit ocazia de a cunoaște mai mult din acest munte fabulos. De altfel, în mai toate activitățile pe care le organizăm preferăm să petrecem cât mai mult timp în natură, pe munte, nefiind adepții bifatului unui vârf în goană. Am fost impresionați de organizarea turistică din Grecia, potecile fiind bine construite și întreținute, capabile să susțină fluxul foarte mare de turiști, și, bineînțeles, cabanele de munte bine gestionate de către cluburile proprietare.

Drumeția pe vârful Mytikas și Olimp din Grecia a fost organizată de ghizii noștri Andrei Badea și Ilinca Stoenică, lideri montani internaționali și membri ai Societății Ghizilor și Liderilor Montani. Este una dintre activitățile montane internaționale, pe care echipa noastră le organizează în afara României. În perioada următoare, vom vizita Alpii Iulieni și vârful Triglav, dar și Atlasul marocan.

Initiere în carpatism

În ultimul sfârșit de săptămână am fost în Piatra Craiului, unde am organizat un atelier de initiere în carpatism.

Carpatismul sau drumeția alpină constă în acele trasee aflate între drumeție și cățărare pe stâncă, preluând elemente din fiecare. Cu un teren variat, de la zone cu vegetație abundentă, grohotișuri, zone expuse și trepte verticale de stâncă, carpatismul necesită o bună experiență în drumeție, orientare în teren montan complex, abordare a zonelor expuse, neamenajate, precum și tehnici elementare de cățărare pe stâncă și manevre de coardă. La nivel internațional, carpatismul este încadrat, conform cotației elvețiene pentru traseele de drumeție, la drumeție alpină dificilă (T5) și drumeție alpină foarte dificilă (T6). O activitate populară în Carpații românești, traseele de carpatism se află cu precădere în munții Bucegi și Piatra Craiului.

Pe parcursul celor trei zile de atelier de initiere în carpatism am abordat, în manieră teoretică și practică, nodurile utilizate în carpatim, tehnici de deplasare pe stâncă în bocanci, asigurarea partenerului și coborârea în rapel. Două zile au fost rezervate exersării tuturor tehnicilor în teren real de carpatism, parcurgându-se, în două echipe, atât zone clasice din abruptul vestic al Pietrei Craiului, cât și locuri mai puțin umblate. Pe parcursul acestor două ture, participanții la acest atelier de initiere în carpatism au descifrat traseele, și-au asigurat partenerii și au pregătit rapelurile pentru coborârea zonelor accidentate. Ploile, specifice acestei perioade, ne-au lăsat, în general, în pace, lucru care a demonstrat tuturor cât de importantă este organizarea unei ture de carpatism.

Mulțumim, Radu Hera și Andrei Badea. Am învățat în sfâșit rapel și am prins încredere mai multă în echipament și in noduri. Ne vedem curând sper.

Acest atelier de initiere în carpatism a fost organizat de ghizii montani Andrei Badea (SGLM) și Radu Hera (AGMR).

Odată ce ieși din zona potecilor marcate de drumeție, carpatismul îți dezvăluie adevărata față a Bucegilor și Pietrei Craiului. Te invităm să cunoști alături de noi aceste minunate zone ale Carpaților, fie în turele noastre, fie pe cont propriu, fiind alături de tine cu sfaturi și sprijin în aventura ta în natură.

Întâi de cireșar în muntii Cernei și Mehedinți

La începutul verii calendaristice am luat sub bocanci o frântură a Banatului montan, într-o tură de drumeție în muntii Cernei și Mehedinți.

Strânși în Valea Cernei din mai multe colțuri ale țării, în prima zi am pornit spre Dobraia, primul dintre cătunele munților Cernei pe care îl vizităm. Drumul prin pădure se scurge pe nesimțite și curând ajungem în dreptul frumoasei biserici din Dobraia, o poiana înflorită de unde avem o priveliște superbă spre geanțurile munților Mehedinți, aflați peste drum de apa Cernei. Pe un scurt parcurs comun cu deja celebrul traseu de drumeție Via Transilvanica, străbatem cătunele Bedina și Poiana Lungă, înoptând sub mii de stele, privind culorile apusului spre Mehedinți. Dis-de-dimineață pornim spre vârful Biliana și, mai departe, spre spectaculosul Zascol al Arjanei, accesibil printr-o scurtă creastă stâncoasă care ne aduce aminte de Piatra Craiului. De pe Zascol și până pe frumoasa Arjana nu este decât o aruncătură de băț sau, dacă vreți, o joacă de drumeți peste lespezile care te duc cu gândul la munți precum Parâng sau Retezat și nicidecum la calcarele prin care Cerna și-a croit drum. Unul dintre cele mai frumoase vârfuri ale Carpaților, Arjana este ascunsă privirii din vale; ca s-o vezi, trebuie s-o urci. Cu furtuni de vară dezlănțuindu-se în zonele montane învecinate, grăbim pasul pe creasta munților Cernei. Curând suntem luați în primire de o ploai strașnică, cu tunete, fulgere și grindină cât să albească, preț de câteva minute bune, pădurea de fag sub care ne găsisem adăpost. Cu planul inițial murat binișor, coborâm printre șiroaie și noroaie spre Prisăcina și, mai departe, spre Valea Cernei, unde montăm corturile pe marginea șoselei.

A treia zi de drumeție prin Banat este dedicată munților Mehedinți. Am străbătut o parte din faimoasele crovuri, depresiuni carstice unice în România. Peisajul carstic la care suntem martori este deosebit de spectaculos, cu chei, grote, lapiezuri și doline, crestele fiind punctate de pini negri de Banat, specie protejată, desprinsă parcă din stampele japoneze. Pe vârful Pietrele Albe admirăm cămpurile de lapiezuri, dar și furtunile care, regulamentar, își făceau de cap pe munții din jur. Curând întrăm în pădure, o pădure superbă. Coborâm prin Cheile Țesnei, unde și încetează ploaia care ne-a hăituit pe o parte a coborârii, și admirăm căderile apei și crestele cu pini. Revenim în Valea Cernei, acum ornată cu aburii ce se ridică din pădurea stropită de ploaie.

Ultima zi a turei de drumeție din muntii Cernei și Mehedinți are loc spre cătunele Ineleț și Cracul Mare, alte locuri izolate în care timpul pare a-și fi oprit neostoita curgere. După faimoasele Cârlige, scări de lemn montate peste un perete vertical care asigură accesul spre Ineleț, reîntâlnim poteca Via Transilvanica, care în acest colț al Carpaților vizitează cătunele izolate din muntii Cernei. Ne bucurăm de produsele lăsate de localnici pentru turiști, într-un frumos sistem de self-sale, și cumpărăm gălbiori, brânză și caș de oaie și palincă. Admirăm crestele cu aburi de ceață și coborâm la apa Cernei printre noroaiele potecilor călcate de copitele animalelor puținilor locuitori care au rămas prin aceste cătune, într-un peisaj de o rară frumusețe, dar încercat de viață grea.

Cele patru zile de drumeție petrecute în muntii Cernei și Mehedinți ne-au arătat, încă o dată, cât de frumos și inedit este acest colț al Carpaților. Turismul montan este, încă, la început pe aceste meleaguri, însă există inițiative de dezvoltare sustenabilă și frumos integrată în peisaj. Ne dorim să revenim prin aceste locuri și sperăm să o facem chiar curând!

Plimbarea în muntii Cernei a fost organizată de ghizii noștri Andreea Nuță și Andrei Badea. În viitorul apropiat, avem planificate drumeții în Grecia, Slovenia și Maroc, dar și câteva suprize pe care ți le pregătim pentru Carpații de acasă!