Vârful Triglav și Alpii Iulieni

Ne-am petrecut ultima săptămână în Slovenia, unde ne-am bucurat de patru zile de drumeție în Alpii Iulieni, în care am urcat și vârful Triglav, 2864 metri.

Încă fascinați de la ultima vizită în Alpii Iulieni, aflați în acel moment în decor de iarnă, am dorit de la bun început să ne bucurăm de mai mult timp petrecut prin aceste locuri fermecătoare. Deși vârful Triglav este, fără îndoială, coroana Alpilor Iulieni, am căutat să îl includem într-un circuit care să ne plimbe pașii prin tot ce au mai frumos de oferit acești munți. Și, alături de colegii de la Alpine-Challenge, am reușit!

Cele patru zile petrecute în Alpii Iulieni ne-au purtat bocancii printr-un relief variat, prin canioane carstice, printre păduri de zade, pe sub abrupturi impresionante, pe creste, prin văi glaciare și pe lângă oglinzi de lacuri de care cu greu ne-am despărțit. Ne-am bucurat de apusuri și răsărituri, de nopți senine de vară și de stelele căzătoare. Am admirat priveliștea de pe vârful Triglav, privirea zburând până departe, de la zvelta siluetă a Alpilor Kamnik și până la impunătorul Mangart. Nu în ultimul rând, ne-am bucurat de ospitalitatea cabanelor slovene. De altfel, din organizarea turistică slovenă am avea multe de învățat!

Urcat în premieră la 26 august 1778 de către chirurgul Lovrenc Willomitzer din Stara Fužina, vânătorul Štefan Rožič și minerii Matevž Kos și Luka Korošec, vârful Triglav a rămas o dificilă încercare pentru temerarii vremii timp de aproape un secol. În 1895, creasta îngustă dintre vârful Triglav și fratele mai mic al acestuia, Mali Triglav, a fost lățită și amenajată, în același an fiind montat și turnul de pe vârf, astăzi un simbol nu doar al vârfului, ci al întregii națiuni slovene. Cei “patru bărbați curajoși” sunt astăzi imortalizați într-o statuie de pe malul lacului Bohinj, iar vârful Triglav este vizitat anual de mii de iubitori de munte.

În ultimele zile petrecute în Slovenia am poposit în Bled, pe malul frumosului lac, și la peștera Postojna, una dintre cele mai celebre și spectaculoase peșteri ale Europei.

Vom reveni, cu siguranță, prin aceste locuri minunate, și nu numai! În viitor avem planificate ture de drumeție în întreaga lume. Altfel. Așa cum v-am obișnuit.

Pe Mytikas prin culoarul Louki, drumeție în Olimp

Săptămâna trecută am vizitat însoritul țărm al Eladei și am urcat vârful Mytikas din muntele Olimp, lăcaș al zeilor anticilor greci.

Ca și în precedenta incursiune prin aceste locuri,  de la care s-a scurs aproape un an, frumusețea pădurilor de pini, apa rece și limpedee a Enipeei și multicolorele plante mediteraneene au caracterizat prima zi petrecută pe Olimp. Norii de vară și-au făcut, în stil caracteristic, de cap pe crestele înalte, însă drumeții din firul văii au avut parte de o binevenită umbră, pe lângă răcoarea adusă de apropierea de apă.

De această dată am abordat vârful Mytikas, cel mai întalt vârf al Greciei și al treilea din peninsula balcanică, prin culoarul Louki, un culoar de abrupt ce aduce cu văile de abrupt ale Pietrei Craiului și este depășit prin cățărare ușoară (scrambling). Pe vârful de 2918m am admirat împrejurimile și jocul norilor ridicându-se din vale și, după vizitarea învecinatului vârf Skala, aflat de-a lungul potecii internaționale E4, pe care am urcat din vale, am luat sub bocanci poteca spre Portes, o frumoasă șa cu vedere spre vâcăldarea Kazania, și cabana din a doua seară.

Dacă vântul puternic și ceața deasă nu au dat nimănui ghes a pleca în căutarea apusului, la crăpat de ziuă am urcat pe vârful închinat Sfântului Ilie – Profitis Ilias – de unde am privit cum astrul zilei se înalță din Egee. În coborâre, Platoul Muzelor a lăsat loc pădurii de pini și, mai jos, de fagi și lauri, revenind în cele din urmă pe țărmul elen.

Drumeția noastră de trei zile pe muntele Olimp ne-a oferit ocazia de a cunoaște mai mult din acest munte fabulos. De altfel, în mai toate activitățile pe care le organizăm preferăm să petrecem cât mai mult timp în natură, pe munte, nefiind adepții bifatului unui vârf în goană. Am fost impresionați de organizarea turistică din Grecia, potecile fiind bine construite și întreținute, capabile să susțină fluxul foarte mare de turiști, și, bineînțeles, cabanele de munte bine gestionate de către cluburile proprietare.

Drumeția pe vârful Mytikas și Olimp din Grecia a fost organizată de ghizii noștri Andrei Badea și Ilinca Stoenică, lideri montani internaționali și membri ai Societății Ghizilor și Liderilor Montani. Este una dintre activitățile montane internaționale, pe care echipa noastră le organizează în afara României. În perioada următoare, vom vizita Alpii Iulieni și vârful Triglav, dar și Atlasul marocan.

Întâi de cireșar în muntii Cernei și Mehedinți

La începutul verii calendaristice am luat sub bocanci o frântură a Banatului montan, într-o tură de drumeție în muntii Cernei și Mehedinți.

Strânși în Valea Cernei din mai multe colțuri ale țării, în prima zi am pornit spre Dobraia, primul dintre cătunele munților Cernei pe care îl vizităm. Drumul prin pădure se scurge pe nesimțite și curând ajungem în dreptul frumoasei biserici din Dobraia, o poiana înflorită de unde avem o priveliște superbă spre geanțurile munților Mehedinți, aflați peste drum de apa Cernei. Pe un scurt parcurs comun cu deja celebrul traseu de drumeție Via Transilvanica, străbatem cătunele Bedina și Poiana Lungă, înoptând sub mii de stele, privind culorile apusului spre Mehedinți. Dis-de-dimineață pornim spre vârful Biliana și, mai departe, spre spectaculosul Zascol al Arjanei, accesibil printr-o scurtă creastă stâncoasă care ne aduce aminte de Piatra Craiului. De pe Zascol și până pe frumoasa Arjana nu este decât o aruncătură de băț sau, dacă vreți, o joacă de drumeți peste lespezile care te duc cu gândul la munți precum Parâng sau Retezat și nicidecum la calcarele prin care Cerna și-a croit drum. Unul dintre cele mai frumoase vârfuri ale Carpaților, Arjana este ascunsă privirii din vale; ca s-o vezi, trebuie s-o urci. Cu furtuni de vară dezlănțuindu-se în zonele montane învecinate, grăbim pasul pe creasta munților Cernei. Curând suntem luați în primire de o ploai strașnică, cu tunete, fulgere și grindină cât să albească, preț de câteva minute bune, pădurea de fag sub care ne găsisem adăpost. Cu planul inițial murat binișor, coborâm printre șiroaie și noroaie spre Prisăcina și, mai departe, spre Valea Cernei, unde montăm corturile pe marginea șoselei.

A treia zi de drumeție prin Banat este dedicată munților Mehedinți. Am străbătut o parte din faimoasele crovuri, depresiuni carstice unice în România. Peisajul carstic la care suntem martori este deosebit de spectaculos, cu chei, grote, lapiezuri și doline, crestele fiind punctate de pini negri de Banat, specie protejată, desprinsă parcă din stampele japoneze. Pe vârful Pietrele Albe admirăm cămpurile de lapiezuri, dar și furtunile care, regulamentar, își făceau de cap pe munții din jur. Curând întrăm în pădure, o pădure superbă. Coborâm prin Cheile Țesnei, unde și încetează ploaia care ne-a hăituit pe o parte a coborârii, și admirăm căderile apei și crestele cu pini. Revenim în Valea Cernei, acum ornată cu aburii ce se ridică din pădurea stropită de ploaie.

Ultima zi a turei de drumeție din muntii Cernei și Mehedinți are loc spre cătunele Ineleț și Cracul Mare, alte locuri izolate în care timpul pare a-și fi oprit neostoita curgere. După faimoasele Cârlige, scări de lemn montate peste un perete vertical care asigură accesul spre Ineleț, reîntâlnim poteca Via Transilvanica, care în acest colț al Carpaților vizitează cătunele izolate din muntii Cernei. Ne bucurăm de produsele lăsate de localnici pentru turiști, într-un frumos sistem de self-sale, și cumpărăm gălbiori, brânză și caș de oaie și palincă. Admirăm crestele cu aburi de ceață și coborâm la apa Cernei printre noroaiele potecilor călcate de copitele animalelor puținilor locuitori care au rămas prin aceste cătune, într-un peisaj de o rară frumusețe, dar încercat de viață grea.

Cele patru zile de drumeție petrecute în muntii Cernei și Mehedinți ne-au arătat, încă o dată, cât de frumos și inedit este acest colț al Carpaților. Turismul montan este, încă, la început pe aceste meleaguri, însă există inițiative de dezvoltare sustenabilă și frumos integrată în peisaj. Ne dorim să revenim prin aceste locuri și sperăm să o facem chiar curând!

Plimbarea în muntii Cernei a fost organizată de ghizii noștri Andreea Nuță și Andrei Badea. În viitorul apropiat, avem planificate drumeții în Grecia, Slovenia și Maroc, dar și câteva suprize pe care ți le pregătim pentru Carpații de acasă!