În prima zi a anului am parcurs Muchia Slanina din munții Făgărașului, un traseu de alpinism din zona Văii Sâmbetei.
Asemeni Colțului Bălăceni, care mărginește la stânga Fereastra Mare a Sâmbetei, Muchia Slanina este rama din dreapta, dinspre vest, a respectivei șei, și ia sfârșit în vârful Slănina, 2268m. La vest de acesta se află Fereastra Mică, unde există și un refugiu turistic. Muchia Slanina nu este, așadar, una dintre lungile muchii nordice făgărășene, făcând parte din vastul complex glaciar de la obârșia văii Sâmbăta.
Pe parcursul unei diferențe de nivel de aproape 300m, Muchia Slanina oferă pasionaților de alpinism (desigur, în condiții de iarnă!) un teren variat, cu cățărare mixtă, traversări expuse, cornișe de zăpadă, hornuri, diedre și țancuri, toate fără protecții fixe. Traseul constă în trei secțiuni distincte, depășite direct și separate prin zone cu expunere mare, dificil de protejat. O descriere în detaliu pentru traseu se află pe blogul lui Marian Anghel.
În ceea ce privește tura noastră din ziua Anului Nou, ne-am bucurat de un munte parcă numai al nostru, de peisaje superbe, cu vizibilitate până spre nordul Carpaților Orientali, și, desigur, de alpinism pe Muchia Slanina, în condiții autentice de iarnă, cu multă zăpadă și pământ înghețat. Senzațiile au fost pe măsura așteptărilor, având parte realmente de o zi minunată!
Parcursă în premieră în iarna anului 1989 de către Marcel Dobîrlean și Andrei Beleaua, Muchia Slanina (PD+, M3, 290m) este un traseu accesibil alpiniștilor cu o bună experiență în trasee facile, care doresc să treacă spre nivelul următor. Alpinismul în munții Făgărașului se aseamănă întrucâtva cu cel din munți mai înalți, precum Alpii sau Tatra, având în vedere nu doar relieful specific, ci mai ales distanțele și izolarea resimțită.