Vara pe Padina lui Calinet, carpatism în Piatra Craiului

Padina lui Calinet este una dintre marile artere de pătrundere în abruptul vestic al Pietrei Craiului și poate cea mai complexă zonă alpină din acest masiv. Desfășurată între Țimbalul Mare și Vârful dintre Țimbale, Padina lui Calinet reprezintă calea de acces pentru cele mai multe trasee de cățărare de pe malurile sale, complexitatea zonei putând rivaliza cu Coștila Bucegilor.

În ultimul sfârșit de săptămână am parcurs Padina lui Calinet de la celebra Scara de Fier, a cărui vârstă se apropie de centenar, și până în șaua Călinețului, în creasta Pietrei Craiului. Obstacolele firului văii sunt variate și frumos de trecut și, fără a fi prea dificile tehnic (dificultatea nu depășește gradul IV UIAA), valea este accesibilă și pasionaților de carpatism aflați la început de drum. Firește, cei care nu doresc abordarea directă a săritorilor pot alege variantele ocolitoare, însă acestea sunt, în unele cazuri, aeriene și friabile, putând fi mai periculoase decât cățărarea obstacolelor. Urcând firul văii, am lăsat în urmă traseele de cățărare ale bazinului Călinețului, precum Creasta Șoimilor, Creasta Frumoasă, Creasta Coarnele Caprei și Creasta Piticului, dar și mai puțin cunoscuta zonă a Cetății Sfărâmate, aflate în zona superioară a Muchiei Dintre Țimbale, dincolo de Brâul de Sus.

Cei interesați de coborârea văii pot folosi hățașele ocolitoare sau pot coborî în rapel săritorile, cele mai multe dintre ele fiind prevăzute cu pitoane la capătul superior (vechi, de calitate îndoielnică), iar cea mare cu două ancore mecanice, montate în peretele din stânga.

Carpatismul oferă poate cea mai frumoasă variantă de a descoperi peisaje altfel inaccesibile, văile de abrupt și brâurile Bucegilor și Pietrei Craiului fiind adevărata comoară a acestor munți. Astfel, te invităm la tabăra de carpatism din munții Bucegi, dedicată în special celor care au deja o experiență cel puțin minimă de carpatism, fiind o frumoasă oportunitate de a cunoaște pe îndelete zonele de abrupt din Bucegi la început de toamnă.

Vâlcelul Caprelor din Piatra Craiului

În acest sfârșit de săptămână am fost pe Valcelul Caprelor din Piatra Craiului, într-una dintre ultimele ture pe zăpadă din această… iarnă, primăvară sau vară, căci nici noi nu mai știm cum să-i spunem.

Cu gândul de a urca Padina lui Călineț, am ajuns în firul văii coborând celebra scară de fier montată cu un secol în urmă. Imediat ce ne-am echipat pentru a urca valea plină de zăpadă, ploaia și-a făcut simțită prezența. După depășirea câtorva săritori parțial descoperite, am făcut cale-ntoarsă, nu înainte de a apuca să admirăm vâlcelul Călinețului secundar și Creasta Frumoasă. Vremea și-a revenit curând însă, așa că am cotit spre sud pe Brâul de Mijloc și, după puțin timp, am început urcarea pe Valcelul Caprelor, cea mai rapidă cale de acces în Muchia dintre Țimbale.

Urcând pe firul acoperit cu zăpadă al vâlcelului, am admirat silueta zveltă a Degetului lui Călineț și bijuteria de pereți, creste și hornuri ce scapă din Muchia Țimbalului Mare. În șaua Caprelor privim spre peticele de zăpadă rămase în zona superioară a Văii Podurilor, spre Brâul Soarelui și Colții Gemeni. Coborâm în firul Văii Podurilor și ajungem din nou în Brâul de Mijloc urmând hățașul strecurat pe sub Colții Gemeni. Ploaia ne-a însoțit la coborâre spre Poiana Coțofenii, adăugând o notă frumoasă pădurii sălbatice din această zonă. Ziua s-a încheiat cu un superb curcubeu deasupra Dianei și Ciorângăi, un moment cu adevărat special.

Tura pe Valcelul Caprelor a fost un bun prilej pentru reacomodarea cu carpatismul și relieful specific al văilor de abrupt, cu scurte pasaje de cățărare și descățărare, rapeluri, vegetație și traversări expuse. Suntem cu gândul la vara ce urmează și plănuim ture de drumeție, carpatism și cățărare, așa că urmărește pagina noastră de facebook sau contactează-ne pentru a ne însoți.

Valcelul cu Fereastra iarna

Deși la poale de munte primăvara își arată deja primele semne, pe creste încă domnește iarna și nu va pleca prea repede. În aceste zile am fost în Piatra Craiului, unde am revăzut locurile vizitate la sfârșit de toamnă și am urcat Vâlcelul cu Fereastră iarna, cu multă zăpadă și un scurt pasaj de cățărare mixtă.

Vâlcelul cu Fereastră este un afluent al Padinei lui Râie și este frecvent parcurs pe timp de vară, fiind un traseu popular de carpatism. Iarna, cu zăpadă, gheață și stâncă, întreaga Piatra Craiului devine o arenă de alpinism; Valcelul cu Fereastra iarna este un traseu de alpinism cu panta medie de 40 de grade și grad F+, M2/3, în funcție de condiții.

Urcând printre ghiocei și primele brândușe, ajungem în zona fostei cabane Ascunse urcând pe la Malul Galben. Muchia dintre Țimbale arată grozav îmbrăcată în alb, însă pornim în direcție opusă și, în câteva minute, suntem la intrarea în vâlcel, de care ne desparte un depozit de zăpadă prin care ne croim cu greu drum. Prima săritoare este parțial descoperită și o depășim prin câteva mișcări frumoase. În continuare, avem doar alb, mult alb, căci zăpada este mare și înaintarea este anevoioasă. Pentru a evita un alt depozit alegem o zonă cu stâncă și gheață, moment în care coarda iese din rucsac pentru asigurarea coechipierilor. Până la fereastră ne mai despart minute bune de înot în marea albă, însă satisfacția este maximă. În vâlcelul vecin, Vâlcelul cu Smârdar, pătrundem doar cât să atingem firul și să evaluăm condițiile, după care revenim pe același drum pe care am urcat.

Am petrecut o zi frumoasă în Piatra Craiului unde am urcat Valcelul cu Fereastra iarna și care am avut parte de multă zăpadă, pe un munte doar pentru noi.