Tentativă în Coltul Balaceni

Coltul Balaceni închide la est Fereastra Mare a Sâmbetei, șa importantă din creasta munților Făgărașului. Supranumit adesea Matterhorn-ul României datorită formei ce aduce cu celebrul vârf al Alpilor, Coltul Balaceni este vizibil de la mare distanță, uneori chiar și de la câmpie.

În acest sfârșit de săptămână am încercat să urcăm Muchia Nord-Vestică din Coltul Balaceni, tentativă încheiată în urma semnelor de deteriorare a vremii. Plecând de-a lungul Văii Sâmbetei înainte de răsărit, tocmai pentru a evita convecția specifică acestei perioade a anului, am trecut în goană pe lângă cabana Valea Sâmbetei, care, la acea oră matinală, era neclintită în adomire și în urmele unei petreceri ce părea a se fi întins până târziu în noapte. Priveliștea dezolantă a cutiilor de bere răsfirate în zona meselor, mucuri de țigară și sticle goale de vin zugrăvesc, de fapt, trista realitate a turismului montan din Carpații românești, în care lipsa de educație dictează activitatea, iar cârciuma se mută de la sat la munte.

Trecem printre tufele îmbobocite de bujori de munte și ajungem la baza Colțului. Câțiva ciruși brăzdează fotogenic cerul și trădează schimbarea vremii, însă ora e încă tânără și pornim pe Muchia Nord-Vestică. Ascensiunea se termină însă în momentul în care atingem muchia propriu-zisă, când norii începuseră a se aduna cu repeziciune pe cerul de iunie, formându-se celule de convecție aducătoare de furtună. Decidem retragerea în rapel, folosind două stații din perete și două pitoane din dotare și revenim la baza Colțului odată cu primii stropi de ploaie, care ne vor însoți până dincolo de cabană.

Coltul Balaceni a fost urcat pentru prima dată la 26 iunie 1967 de către Ionel Coman și Roland Welkens, urcând parțial prin diedrul proeminent care brăzdează Colțul și ieșind apoi spre Muchia Nord-Vestică pe care au urmat-o până în vârf.

Ne propunem să revenim spre toamnă pentru a urca Muchia Nord-Vestică din Coltul Balaceni, însă, până atunci, ne bucurăm de cățărare și carpatism în Bucegi și Piatra Craiului, dar și de o frumoasă drumeție pe muntele Olimp.

Atelier de short roping în munții Făgărașului

Deplasarea pe munte în teren moderat și expus necesită utilizarea unor tehnici speciale de asigurare, astfel încât grupul să se poată deplasa atât în siguranță, câț și eficient. Deplasarea în coardă scurtă sau short roping-ul este tehnica adesea folosită mai ales de ghizi, dar și de alpiniștii amatori experimentați pentru a preveni o potențială alunecare sau cădere.

În acest sfârșit de săptămână am organizat un atelier de short roping în munții Făgărașului, susținut de către Mihnea Prundeanu, ghid montan internațional UIAGM/IFMGA. La acest atelier au participat atât profesioniști – trei colegi ai echipei noastre – cât și amatori dornici de a-și extinde cunoștințele. Pe parcursul celor două zile s-au abordat, atât teoretic, cât mai ales practic, aspecte precum asigurarea în teren de dificultate moderată, metodele de deplasare în teren expus, adaptarea la teren, management-ul grupului și gestiunea riscului.

Cea mai mare parte a activității practice s-a desfășurat sub forma unor scurte ture de alpinism în zonă, pe o frumoasă linie mixtă pe una dintre muchiile desprinse din vârful Văiuga și, respectiv, pe o porțiune a Muchiei Bâlii. În ambele ture s-a exersat mersul concomitent, în coardă scurtă (short roping) sau cu scurte porțiuni cu asigurare de sus (short pitching), urmărindu-se eficiența, fluiditatea în tranziții și, firește, o gestiune corectă a riscului. Conducătorii grupurilor s-au rotit, fiecare participant la atelier având ocazia de a exersa tehnicile prezentate.

Executată corect, tehnica de asigurare în coardă scurtă oferă eficiență în deplasare și, implicit, siguranță în teren moderat și expus. Totuși, fără o bază solidă de cunoștințe și mult exercițiu, această tehnică poate fi periculoasă dacă este utilizată incorect sau fără a fi adaptată la teren.

Vârful Lespezi la început de an

În prima săptămână a noului am urcat vârful Lespezi din munții Făgărașului, unul dintre vârfurile de peste 2500 de metri ale Carpaților românești. Popular iarna atât pentru cei care doresc să ajungă pe cele mai înalte vârfuri carpatine, cât și pentru cei aflați la început de drum în alpinism, vârful Lespezi este cel mai ușor de atins urcând din zona Piscul Negru, accesibilă în orice anotimp pe DN7C, Transfăgărășan. Din punct de vedere tehnic, dificultatea acestui traseu este redusă (F, M2), însă necesită o foarte bună condiție fizică și minime abilități de utilizare a echipamentului de alpinism.

Pe o zăpadă foarte bună pentru colțari, dar pe o vreme capricioasă, am parcurs diferența de nivel de 1350 de metri până vârful Lespezi în aproximativ 6 ore. În toată treimea superioară a urcușului, vântul a fost susținut și a depus frumoase forme de chiciură pe chipurile noastre. Din păcate, vizibilitatea a fost redusă și nu ne-am putut bucura de priveliștile pe care le oferă vârful în zilele senine, atât spre Negoiu, cât și spre Moldoveanu.

La sfârșitul lunii ianuarie organizăm un curs de alpinism pentru începători în munții Bucegi, în valea Mălăiești, util tuturor celor care doresc să urce iarna pe cele mai înalte vârfuri de munte. Din tematica atelierului fac parte prezentarea echipamentului general de alpinism, deplasarea cu colțarii și pioletul, nodurile uzuale, asigurări în zăpadă și noțiuni de nivologie și avalanșe.