Retrospectiva anului 2024

În momentul la care aceste rânduri se aștern pe virtuala pagină de hârtie, ’24 își are zilele numărate pe degete. Încă o dată, ne aflăm în acel moment al anului în care facem o scurtă trecere în revistă a activităților desfășurate, respectiv restrospectiva anului 2024 în activitatea echipei noastre de ghizi montani și lideri montani internaționali.

Acest an a fost unul în care zilele petrecute în mijlocul naturii le-au întrecut pe cele legate de viața pământeană. Îți mulțumim că ne-ai fost alături și că ne-ai oferit încrederea ta! Îți dorim ca noul an să îți ofere tot ce îți dorești de la tine și de la cei dragi, să îți ofere bucurii, sănătate, și cât mai multe zile petrecute în natură. Suntem convinși că timpul petrecut în natură, în pădurea de lângă oraș, pe potecile munților sau pe semețe creste, este cel mai de preț lucru de care ne putem bucura!

Iată, în continuare, retrospectiva anului 2024, cu câteva repere ale activității noastre.

Ianuarie ne-a dus pașii pe muchia Padinei Crucii din munții Bucegi, pe care am parcurs-o până sus, în platoul muntelui Scara, într-o tură inedită de alpinism clasic, condimentată cu câteva pasaje de cățărare mixtă. Am urcat și la Piscul Baciului din Piatra Craiului, la vârful Turnu, dar și pe Piatra Mică, într-o zi cu condiții meteo dificile. Tot în această lună am organizat și primul curs de alpinism pentru începători, pe care îl organizăm anual.

Februarie a debutat cu al doilea curs de alpinism și a continuat cu ture de alpinism în Bucegi, pe Albișoara Strungii și pe văile Coștilei, iar la sfârșitul lunii am parcurs creasta nordică a Pietrei Craiului, una dintre turele clasice de alpinism din Carpații românești.

Marțișorul ne-a găsit în Retezat. O săptămână mai târziu am trecut la sudul Dunării și am revizitat munții Rila și vârful Musala, o tură provocatoare de alpinism la peste 2700m, de-a lungul custurilor ce mărginesc întinsa căldare glaciară. Tot în martie am deschis și sezonul de cățărare pe stâncă, făcând o vizită Animalelor din Postăvaru. În această lună am participat și la instruirea noii generații de lideri montani internaționali, în calitate de formatori în cadrul Societății Ghizilor și Liderilor Montani, la modulul de iarnă din munții Bucegi.

Aprilie a fost o lună plină, cu ture de alpinism în Bucegi, în zona Bucșoiului și a Caraimanului, și în Piatra Craiului, pe mereu frumoasa Padină a lui Călineț și pe creasta nordică. Tot în sfera alpinismului clasic am urcat și vârful Lăițel din munții Făgărașului, iar Postăvaru a fost în continuare gazda turelor de cățărare pe stâncă.

Odată cu schimbarea la față a naturii, turele de alpinism am fost tot mai puține. În mai am organizat ateliere de cățărare pentru începători și pentru avansați și am început turele de carpatism, făcând o vizită Brâului de Jos din Piatra Craiului, pe zona cunoscută și sub numele de “Brâul Înflorit“, poate cel mai dificil brâu din munții României. Tot în luna florilor am fost în Cheile Turzii, unde am parcurs câteva trasee clasice.

În luna iunie ne-am cățărat în Bucegi, în Peretele Vâlcelului Stâncos, și am continuat turele și atelierele de carpatism în Piatra Craiului. Tot în iunie am participat, ca instructori SGLM, la încheierea cursului de formare profesională a patra generație de lideri montani internaționali români – International Mountain Leaders – în cadrul modulului internațional din munții Pirin, în Bulgaria.

În iulie am revizitat Olimpul grecilor, într-o drumeție de trei zile pe munte, căci acolo ne dorim să ne petrecem cea mai mare a timpului; o noutate a fost urcarea pe vârful Stefani, accesibil doar prin tehnici de scrambling. Pe meleagurile de acasă, am parcurs trasee de cățărare pe stâncă în Bucegi, în Coștila, și în Piatra Craiului, în bazinul Padinei lui Călineț. Am fost și în munții Făgărașului și Cindrel, alături de un grup de turiști de peste hotare.

Luna lui gustar a fost de o intensă activitate profesională, cu deja obișnuitele ture de carpatism și cățărare pe trasee clasice în Bucegi și Piatra Craiului, dar și ture de drumeție alături de turiști veniti de departe. În august am fost și în munții Făgărașului, într-o frumoasă tură de carpatism pe custuri făgărășene.

În septembrie am organizat câteva ture clasice în Bucegi, pe Valea Seacă a Caraimanului, pe Hornul Coamei și pe vârful Picătura. Am pășit apoi peste hotare și am făcut o frumoasă vizită de toamna în munții Dolomiți, cu cinci zile pline de drumeție într-un decor deosebit de spectaculos.

Octombrie a fost, de-a lungul anilor, cea mai potrivită tură pentru carpatism, astfel că la începutul am organizat un modul de dezvoltare profesională pentru ghizii montani. Din categoria zonelor mai puțin umblate, ne amintim cu drag de Muchia Țimbalului Mic din Piatra Craiului, urcată în poate cea mai friguroasă zi a toamnei. Ultima tură de cățărare a anului trecut a avut loc în Bucegi, în Țancul Mic.

Noiembrie ne-a adus peisaje spectaculoase la Portița Caraimanului, pe Brâul de Mijloc al Piatrei Craiului și în Poiana Închisă, unele dintre ultimele ture de carpatism ale anului 2024, înainte de sosirea primelor zăpezi. Odată cu acestea, am deschis și sezonul de alpinism al noii ierni, cu o tură pe Vâlcelul cu Fereastră.

Din categoria lucrurilor neterminate, decembrie își trăiește ultimele zile la momentul scrierii acestor rânduri… Am revizitat creasta Pietrei Craiului, am dormit la înălțime și am înfruntat viscolul munților Ciucaș pe Cetatea Gropșoarelor. Totodată, am explorat pe îndelete extrema vestică a peretelui nordic al Muchiei dintre Țimbale, într-o tură complexă de alpinism. Oare ce ne vor rezerva zilele rămase?

Știm doar că prima parte a noul an ne va readuce cursuri pentru începători, ture de alpinism în România și Bulgaria – ineditele custuri ale Musalei – schi de tură și drumeție pretutindeni, cu sau fără rachete de zăpadă.

În încheiere, îți mulțumim că ne-ai oferit încrederea ta și în acest an, care a fost marcat de freamăt din punct de vedere profesional, odată cu discuțiile apărute legate de propunerea de reglementare a profesiilor montane în România. Ne reafirmăm angajamentul ferm față de tine, oferindu-ți cea mai bună experiență pe munte, în grupuri restrânse, cu responsabilitate, integritate și profesionalism.

La mulți ani!

Din nou pe Acele Morarului

Să pășesți pe Acele Morarului, cu zvelta lor siluetă vizibilă de la mare depărtare, este unul dintre traseele emblematice ale Bucegilor, dorite de orice iubitor de munte care visează să descopere lumea ascunsă dincolo de poteci.

În urmă cu câteva zile am fost din nou pe Acele Morarului, într-o frumoasă tură de carpatism și cățărare, pe urmele vechilor bucegiști, deopotrivă sași brașoveni sau regățeni, din urmă cu un secol.

Acul Mare, Degetul Roșu, Acul Crucii și Acul de Sus fascinează privitorul nu doar aflat în drum spre vârful Omu, peste platou, ci și aflat în spatele volanului, la Predeal sau prin Țara Bârsei. Cele patru creste – căci creste sunt – au fost asemuite cu mult mai cunoscutele Aiguilles din Chamonix și, peste ani, au devenit obiect de fascinație pentru iubitorii de munte. Încă de la primele parcurgeri documentate, de la Bucura Dumbravă și sașii brașoveni, și până în zilele noastre, Acele Morarului fascinează imaginația oricărui iubitor de munte din România și nu numai.

O tură pe care o organizăm în fiecare an de câteva ori, am parcurs Acele Morarului pentru prima oară în acest sezon în două echipe, alături de colegii de la Alpine-Challenge, reușind, în urma experienței cumulate a ghizilor noștri un tip foarte bun pentru o tură complexă, lungă și solicitantă fizic.

Dacă dorești să parcurgi Acele Morarului alături de echipa noastră, dă-ne de știre. Chiar dacă nu ai încă experiența necesară sau nu ești pregătit fizic, cu siguranță vor găsi rețeta potrivită pentru a-ți îndeplini visul cât mai curând!

Pe Mytikas prin culoarul Louki, drumeție în Olimp

Săptămâna trecută am vizitat însoritul țărm al Eladei și am urcat vârful Mytikas din muntele Olimp, lăcaș al zeilor anticilor greci.

Ca și în precedenta incursiune prin aceste locuri,  de la care s-a scurs aproape un an, frumusețea pădurilor de pini, apa rece și limpedee a Enipeei și multicolorele plante mediteraneene au caracterizat prima zi petrecută pe Olimp. Norii de vară și-au făcut, în stil caracteristic, de cap pe crestele înalte, însă drumeții din firul văii au avut parte de o binevenită umbră, pe lângă răcoarea adusă de apropierea de apă.

De această dată am abordat vârful Mytikas, cel mai întalt vârf al Greciei și al treilea din peninsula balcanică, prin culoarul Louki, un culoar de abrupt ce aduce cu văile de abrupt ale Pietrei Craiului și este depășit prin cățărare ușoară (scrambling). Pe vârful de 2918m am admirat împrejurimile și jocul norilor ridicându-se din vale și, după vizitarea învecinatului vârf Skala, aflat de-a lungul potecii internaționale E4, pe care am urcat din vale, am luat sub bocanci poteca spre Portes, o frumoasă șa cu vedere spre vâcăldarea Kazania, și cabana din a doua seară.

Dacă vântul puternic și ceața deasă nu au dat nimănui ghes a pleca în căutarea apusului, la crăpat de ziuă am urcat pe vârful închinat Sfântului Ilie – Profitis Ilias – de unde am privit cum astrul zilei se înalță din Egee. În coborâre, Platoul Muzelor a lăsat loc pădurii de pini și, mai jos, de fagi și lauri, revenind în cele din urmă pe țărmul elen.

Drumeția noastră de trei zile pe muntele Olimp ne-a oferit ocazia de a cunoaște mai mult din acest munte fabulos. De altfel, în mai toate activitățile pe care le organizăm preferăm să petrecem cât mai mult timp în natură, pe munte, nefiind adepții bifatului unui vârf în goană. Am fost impresionați de organizarea turistică din Grecia, potecile fiind bine construite și întreținute, capabile să susțină fluxul foarte mare de turiști, și, bineînțeles, cabanele de munte bine gestionate de către cluburile proprietare.

Drumeția pe vârful Mytikas și Olimp din Grecia a fost organizată de ghizii noștri Andrei Badea și Ilinca Stoenică, lideri montani internaționali și membri ai Societății Ghizilor și Liderilor Montani. Este una dintre activitățile montane internaționale, pe care echipa noastră le organizează în afara României. În perioada următoare, vom vizita Alpii Iulieni și vârful Triglav, dar și Atlasul marocan.