catarare

Braul Acelor spre Acele Morarului

Braul Acelor din Morar, în înfăptuirea sa nordică, este, probabil, cel mai frumos drum spre Acele Morarului. Străbătând zone de o rară sălbăticie, Braul Acelor este o frumoasă alternativă la prea-bătutul, de om și soare, al drumului prin versantul sudic al muntelui, pe Brâul Mare.

Față de ultima incursiune pe Acele Morarului, zilele trecute am urcat Valea Morarului, plecând dis-de-dimineață din Bușteni. După depășirea canionului, am prins hățașul brâului și, curând, ni s-a dezvăluit grandiosul peisaj al versantului nordic al Morarului. Braul Acelor se strecoară cu eleganță pe la baza fiecăruia dintre Ace, care, din aceste locuri își dezvăluie adevărata personalitate – sunt creste, cu orientare nord-sud pentru Acul de Sus, Acul Crucii și Degetul Roșu și est-vest pentru Acul Mare. Numai privite de jos, din Poiana Morarului, ele apar ca niște ace ce parcă înmpung bolta cerească.

Drumul pe creastă nu a fost, în sine, prea diferit de precedentul, urcând și trecând pe rând fiecare dintre Acele Morarului. După Acul de Sus, unde ne-am îngăduit un răgaz de trosnit oasele la soare și unde am făcut un mic ocol până pe creștetul său, am cotit spre nord, spre Valea Morarului, pe Brâul Ciobănesc ce coboară alene până la capătul căldării de mijloc a văii glaciare. De aici și până în Bușteni am mai scurs vreo două ceasuri, pe drumul cunoscut. Ah, ne-am oprit de câteva ori să căscăm gura la caprele negre ce-și făceau siesta la câțiva pași de noi, lipsite de orice urmă de sfială.

Acele Morarului sunt printre locurile din Bucegi unde revenim an de an cu același drag, iar Braul Acelor, ramura sa nordică, este cel mai frumos drum care ajunge la baza lor. Îl preferăm mai ales la sfârșitul verii, când orice urmă de zăpadă va fi disparut din locurile umbroase, ca alternativă la urcușul pantelor de iarbă ale sudicului Brâu Mare, neplăcute mai ales sub un soare dogoritor.

Creasta Vartopel-Arpasel, cățărare în munții Făgărașului

În urmă cu câteva zile am revenit în munții Făgărașului și am parcurs creasta Vârtopel-Arpășel pentru prima dată în acest an.

Creasta Vârtopel-Arpășel este cel mai accidentat sector al crestei principale a munților Făgărașului și, totodată, unul dintre cele mai vechi trasee de cățărare din Carpații românești, creasta Arpășelului fiind parcursă în premieră în 1912 de către trei membrii SKV. Astăzi, cele două creste se parcurg frecvent împreună, fie de la est la vest, într-un parcurs mai ușor, sau de la vest la est, un parcurs mai dificil, cu câteva porțiune de cățărare lungi, ce se coboară în rapel în sensul invers.

În această recentă incursiune alpină, am parcurs creasta Vartopel-Arpasel de la est la vest, pornind de la Fereastra Zmeilor și până la vârful Portița și cele două rapeluri ale sale. Am sperat că, fugind de canicula cantonată în câmpie și orașe, pe creasta Vartopel-Arpasel vom găsi un strop de răcoare, însă ne-a fost, uneori, frig de-a binelelea! Vântul purta valurile de nori cu repeziciune, spărgându-i spectaculos de malul nordic al crestei, pictând o imagine clasică a locurilor. Mușeteica nu-i nicicând mai frumoasă decât privită din strunga Portiței, la ceas de seară, după lungul rapel ce te aduce spre baza crestei.

Cu al său parcurs aerian, lung și dificil de protejat în totalitate, creasta Vartopel-Arpasel este, de la est la vest, un traseu spectaculos, accesibil celor cu mai puțină experiență în cățărare, dificultatea tehnică nedepășind gradul III+/IV- UIAA. Necesită o siguranță în abordare a zonelor expuse și cunoașterea tehnicii de coborâre în rapel. Este un loc pe care îl vizităm cu aceeași plăcere în fiecare an, fiind o tură potrivită pentru cei care au deja o minimă experiență de carpatism în munții Bucegi sau Piatra Craiului și doresc să cunoască traseele alpine de mare înălțime, în decorul specific munților Făgărașului.

Acele Morarului într-o zi de vară

Multe s-au povestit despre Acele Morarului și pe bună dreptate: este unul dintre cele mai spectaculoase și aeriene trasee din munții Bucegi. Silueta lor este vizibilă de la mare depărtare, chiar dacă ești la o plimbare pe platou sau în spatele volanului pe aglomerata șosea națională.

Revenim cu drag în fiecare an pe Creasta Morarului, în urmă cu câteva zile traversând Acele Morarului pentru prima dată în acest an. Am urcat pe Brâul Mare al Morarului și am continuat pe creastă spre Creasta Ascuțită, zone care, în această perioadă, sunt niște adevărate grădini suspendate, pline de mii de flori ce te încântă la fiecare pas. Am traversat coama îngustă a Acului Mare și am urcat, pe rând, Degetul Roșu, Acul Crucii și Acul de Sus. Am revenit în poteca turistică urmând brâurile sudice ale Morarului, o variantă care, dacă este bine cunoscută, nu consumă mai mult de un ceas.

Primii care au ajuns în zona Acelor Morarului au fost sașii brașoveni, care în ani anteriori Primului Război Mondial denumeau Degetul Prelungit (Acul Crucii) Kronen Turm, “Turnul coroanei”. În anii ’20, Bucura Dumbravă descrie o ascensiune pe Dintele Mare, fiind prima femeie care traversează îngusta sa creastă, comparând-o cu spinarea unui colos antedilivuan; tot ea dă și denumirea Degetului Roșu, care privit dinspre Acul Mare are unele accente cărămizii. Frații Radu și Șerban Țiteica explorează în detaliu zona Acelor Morarului, asemuirea cu vestitele Aiguilles de Chamonix fiind făcută pentru copleșitoarea priveliște din nordica Poiană a Morarului. Acul Crucii își capătă denumirea în 1929, când pe creștetul său se montează o cruce în memoria lui Niki Alexandrescu, pasionat de abrupt din cadrul Turing Clubului României și mort în toamna precedentă (ulterior, în 1932, o altă cruce cu aceeași semnificație este instalată pe Creasta Morarului, în amonte de Ace). Actuala cruce de pe Acul Crucii datează din 1983, cea inițială fiind distrusă, se pare, de un fulger.

Fără a fi de o dificultate ridicată din punct de vedere tehnic, traversarea Acelor Morarului necesită o foarte bună condiție fizică, o minimă experiență în manevrele de coardă și rapel și, un aspect important, capacitatea de a traversa fără probleme zone expuse, parțial înierbate, cu posibilități minime de protecție. Ghizii noștri organzează periodic ture pe Acele Morarului și te rugăm să ne contactezi dacă ești interesat și să urmărești pagina noastră de facebook.